|
|
Va fi Paști… va fi sărbătoare…
Dar oare va fi sărbătoarea noastră? Nu!… Va fi sărbătoarea lui Isus. El a fost cel care a suferit pe cruce pentru a ne ierta nouă păcatele, care ne-a iubit, și pentru iubirea lui a suferit.
Ne-a iubit în mod uman și divin…, și pentru că ne iubește suferim. Suferința este esența creștinului. Trebuie să suferim dacă vrem să-l iubim și dacă vrem să ne iubească, altfel Paștele nu ar fi o sărbătoare. Fără suferință nu am avea de ce să ne bucurăm. Trebuie să suferim pentru a simți și noi cuiele reci și ruginite, coroana de spini, și pentru a ne putea bucura și a avea ce sărbători în ziua Paștelui. Noi nu putem suporta gustul suferinței la fel ca Isus, dar putem altfel…
Isus nu a încetat să ne iubească niciodată, ci a îndurat multe pentru a ne ierta nouă greșelile, păcatele.
Acum avem și noi șansa să iubim, să suferim la fel ca Isus, pentru ca Paștele să fie și sărbătoarea noastră. Prin suferința noastră vom putea fi alături de el pe cruce, suferind și iubind, privind sărbătoarea și bucurându-ne că Paștele poate fi și sărbătoarea suferinței și a iubirii noastre, nu numai a lui Isus, și vom putea adăuga ceea ce-i lipsește pătimirii lui Cristos: picătura de sânge, puțina noastră suferință adăugată la suferințele Lui.
Dana Budău
© Biserica si viata, nr. 56 / aprilie 2000
Webmaster: Moize Florin