Am cunoscut-o pe Oana la biroul Parohiei romano-catolice “Sfantul Nicolae” din Bacau. La cei 16 ani ai ei are un copil, Ciprian, de trei luni, pentru care nu mai avea cu ce sa cumpere lapte praf pentru a-l hrani. Tamas Petronela si cu Cerguta Vasile, membrii ai Serviciului de Ajutor Maltez din Romania, filiala Bacau, au efectuat o ancheta sociala la domiciliul Oanei.Micutul Ciprian si familia traiesc dintr-un venit de 445.000 lei pe luna, aveau gazele si curentul electric oprite, datorii de peste 1.700.000 la intretinere si o somatie pentru evacuarea apartamentului.

Acasa au gasit-o plangand pe doamna Lucia si pe micutul Ciprian. Doamna, cumsecade, cu frica lui Dumnezeu, le-a povestit tot oful familiei: este divortata de sotul ei, care este extrem de violent cu copiii, dar mai ales cu ea, ori de cate ori vine pe la ei (caci dupa procesul de divort, tribunalul a hotarat ca sotul sa primeasca o camera in apartament). Alexandru, fiul doamnei, este un elev bun in clasa a VII-a, care s-a bucurat foarte mult atunci cand majoritatea profesorilor i-au permis sa scrie pe un singur caiet la mai multe materii. In ziua aceea a venit acasa radiind de fericire spunandu-i mamei: “Mama, mai multi profesori ma lasa sa scriu pe un singur caiet si ma bucur ca te pot ajuta macar cu economiile de la caiete”. Doamna le-a mai spus ca a mancat si va mai manca de oriunde (chiar si din tomberoane) ca sa poata copiii sa manance o bucata de paine.

Le-a povestit si de tanara mama, Oana, care nu prea o asculta si care face numai ce vrea. Nu-i cere parerea mamei niciodata. A terminat doar 5 clase. A hotarat singura incheie studiile aici, spunand: “In ziua de azi nu-ti trebuie prea multa carte ca sa faci rost de bani. Mie imi ajunge cat am facut”. Se pare ca singurul care a reusit sa o ajute pe mama a fost Ioan (18 ani), care a lucrat ca manipulant si supraveghetor, dar nu pentru multa vreme.

Cel mai “fericit” este acum micutul Ciprian, care deocamdata nu intelege prea multe. El stie doar sa planga atunci cand trebuie schimbat sau cand ii este foame…

Oana nu poate cere nici un ajutor tatalui copilului deoarece este mereu amenintata de acesta, de bunica lui si altii. Ii este pur si simplu frica.

Cu toate greutatile pe care le intampina, gasesc intelegere unul la celalalt. Doamna Lucia a spus, la un moment dat: daca patru guri au loc la masa mea, de ce nu ar mai avea loc inca una?”.

Aceasta familie a primit dupa cateva zile haine, detergent, jucarii pentru Ciprian si altele. Intrucat erau nevoiti sa pregateasca mancarea la un resou, au primit banii necesari achitarii facturii pentru plata energiei electrice. Prin bunavointa si intelegerea sefului de scara s-a dat drumul si la gaze. Insa cea mai mare problema a lor a ramas inca nerezolvata: achitarea celor 1.700.000 lei pe care ii datoreaza la intretinere.

Cineva a spus: “Omul care nu cunoaste durerea, nu stie sa pretuiasca fericirea”. Atat membrii S.A.M.R., cat si noi, speram ca intr-o zi vom putea citi fericirea pe fetele celor din familia Bragadireanu.

Toti cei care doresc sa ajute aceasta familie sa iasa din impas, pot sa o faca prin intermediul “Bisericii si viata”, str. Ana Ipatescu 2A, 5500 – Bacau (cu mentiunea "pentru familia Bragadireanu").